SERIA PROFUSION CRIME
Ficțiune/Non-ficțiune
Editorul seriei: Mike Phillips
Revistă culturală în format electronic
O șansă deosebită de a vedea, la Londra, cele mai noi filme românești! Festivalul de Film Românesc de la Londra (www.rofilmfest.com) este un eveniment anual creat din dorinţa de a prezenţa publicului britanic cele mai noi şi mai bune producţii de film din România.
Festivalului de Film Românesc de la Londra este organizat de compania britanică Profusion International, în parteneriat cu Cinematografele Curzon din Londra.
Ramona Mitrică, directorul Festivalului, declară: “Suntem o echipă mică, formată din manageri și artiști, cu toții iubitori ai culturii române, experți în promovare artistică și buni cunoscători ai mediului cultural britanic. Am început împreună în urmă cu șaptesprezece ani aceasta muncă deosebit de frumoasă, continuăm împreună. Sperăm ca publicul să revină în sălile de cinema, alături de noi, și să se bucure de filme.”
Pentru multe filme românești festivalul reprezintă o bună ocazie de a fi văzute în Marea Britanie. Deși există deja un număr important de filme care au distributori precum Artificial Eye, Trinity, New Wave Films, Soda Pictures, AntiWorlds și Dogwoof, sunt încă multe alte filme valoroase care nu au distribuitori britanici, dar care merită să fie prezentate și publicului din Marea Britanie. Aici intervine Festivalul de Film Românesc.
În cadrul Festivalului prezentăm proiecții de filme artistice, documentare și de scurt metraj, precum și evenimente conexe: recepții, premiere, discuții, master-classes, sesiuni de întrebări și răspunsuri după fiecare proiecție din program, evenimente de networking cu invitați români și specialiști de film britanici.
Festivalul este non-profit și funcționează pe bază de granturi, donații și sponsorizări. Pentru promovarea acestui impotant produs cultural ne bucurăm atât de sprijinul comunităţii şi al business-urilor româneşti din Londra, cât și de cel al autorităţilor române.
La Festival sunt invitați specialiști români din lumea filmului – regizori, actori, scenariști, critici de film – dându-le românilor din Marea Britanie șansa de a se întâlni cu unele dintre cele mai îndrăgite și respectate personalități ale cinematografiei naționale: actorii Victor Rebengiuc, Mariana Mihuț, Horațiu Mălăele, Marcel Iureș, Răzvan Vasilescu, Andi Vasluianu, Vlad Ivanov, Bogdan Dumitrache, Cosmina Stratan, Cristina Flutur, Ada Condeescu, Dragoș Bucur, Dorian Boguță, Alexandru Papadopol, Maria Drăguș, Ana Ciontea, Ioana Flora, Anamaria Marinca, Ana Ularu, Rodica Lazăr, Ella Ionescu, Mihaela Sârbu, Alina Grigore, regizorii Lucian Pintilie, Dan Pița, Stere Gulea, Cristian Mungiu, Corneliu Porumboiu, Radu Muntean, Tudor Giurgiu, Nae Caranfil, Dan Chișu, Andrei Crețulescu, Cristi Iftime, Ruxandra Zenide, Laurențiu Damian, Adrian Sitaru, Andrei Dăscălescu etc.
Scriitorul britanic Mike Phillips vorbește despre locul pe care îl ocupă creativitatea românească în imaginația lumii artistice.
Ramona Mitrică: Vreau ca acest interviu să spună o poveste – o poveste despre tine, Mike Phillips – și povestea începe cu cine ești tu și cum s-a născut interesul tău pentru România. Apoi ar trebui să știm cum se leagă aceste două lucruri – unde este conexiunea? În final, despre experiența ta cu România și arta românească – în special cu opera unui scriitor ca Augustin Buzura – și felul în care te-a afectat și ți-a influențat perspectiva de critic și de autor. Așadar, să purcedem.
“Mike Phillips: Îmi aduc aminte că prezentam o conferință în Londra, la scurt timp după întoarcerea de la Festivalul de Teatru de la Sibiu. Povesteam despre experiența acelei călătorii și, după prezentare, una dintre participante m-a abordat și, după o scurtă conversație, mi-a zis: „N-aveam nici o idee că Transilvania este un loc real. Am crezut că este o locație inventată pentru filmele cu Dracula.”
Abia întors din Transilvania, am rămas fără cuvinte. Pe de altă parte, am devenit conștient că acordasem prea puțină atenție istoriei și semnificației numelor pe care le auzisem numai pe jumătate atent, precum Brâncuși, Eminescu, Buzura. Și totodată mi-a venit în minte o amintire sâcâitoare din primii mei ani în Anglia când obosisem explicând, iar și iar, că Guyana este o țară din America de Sud și nu din Africa, că nu trebuie confundată cu Ghana, etc, etc.”
Foto: Laura Lazar
